<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Arhive Monumente istorice din Arad - Adrian&#039;s Blog</title>
	<atom:link href="https://adriandinarad.ro/tag/monumente-istorice-din-arad/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://adriandinarad.ro/tag/monumente-istorice-din-arad/</link>
	<description>o părticică din gandurile mele zilnice</description>
	<lastBuildDate>Mon, 16 Nov 2026 10:51:53 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0.9</generator>
	<item>
		<title>Clădirea Primăriei Arad și povestea ei. Cum a ajuns Palatul Administrativ simbolul orașului</title>
		<link>https://adriandinarad.ro/2026/cladirea-primariei-arad/</link>
					<comments>https://adriandinarad.ro/2026/cladirea-primariei-arad/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[felicia]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 20 Nov 2026 16:43:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istoria Aradului]]></category>
		<category><![CDATA[Ce să vizitezi în Arad]]></category>
		<category><![CDATA[Clădiri istorice din Arad]]></category>
		<category><![CDATA[Monumente istorice din Arad]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://adriandinarad.ro/?p=560</guid>

					<description><![CDATA[<p>Clădirea Primăriei Arad merită privită altfel decât o privești când treci grăbit pe Bulevardul Revoluției, fiindcă fațada ei ascunde un concurs de proiecte, costuri care au crescut pe parcurs și un turn care a fost cândva sistemul de alarmă al orașului. Turiștii o fotografiază de la distanță, iar arădenii o știu ca pe un decor… <span class="read-more"><a href="https://adriandinarad.ro/2026/cladirea-primariei-arad/">Read More: Clădirea Primăriei Arad și povestea ei. Cum a ajuns Palatul… &#187;</a></span></p>
<p>Articolul <a href="https://adriandinarad.ro/2026/cladirea-primariei-arad/">Clădirea Primăriei Arad și povestea ei. Cum a ajuns Palatul Administrativ simbolul orașului</a> apare prima dată în <a href="https://adriandinarad.ro">Adrian&#039;s Blog</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><img decoding="async" class="aligncenter" src="https://adriandinarad.ro/wp-content/uploads/2026/11/primaria-arad-palatul-administrativ-660x495.webp" alt="Fațada Palatului Administrativ din Arad și turnul cu ceas" /></p>
<p>Clădirea Primăriei Arad merită privită altfel decât o privești când treci grăbit pe Bulevardul Revoluției, fiindcă fațada ei ascunde un concurs de proiecte, costuri care au crescut pe parcurs și un turn care a fost cândva sistemul de alarmă al orașului. Turiștii o fotografiază de la distanță, iar arădenii o știu ca pe un decor al drumului spre serviciu. Puțini știu însă cine a desenat-o prima dată și cine a ridicat-o de fapt.</p>
<p><strong>Palatul Administrativ</strong>, cum îi spun documentele, are o istorie pe care o poți verifica singur cu ochii, de la simetria fațadei până la cadranele ceasului. Povestea lui explică de ce un oraș din provincie a vrut o primărie atât de mare și ce o face recognoscibilă dintr-o privire. O parte dintre detalii se văd chiar de pe trotuar, iar altele se ascund în sălile de la etaj.</p>
<h2>Cum arăta Aradul când s-a hotărât o primărie nouă</h2>
<p>Aradul primise rangul de oraș liber regal în 1834, iar în 1872 consiliul orășenesc a votat construirea unei primării noi. În același an a aprobat și un teatru nou, ceea ce arată un oraș care voia <a href="https://adriandinarad.ro/2026/palatul-cultural/">clădiri publice mari</a> și avea încredere că și le poate permite. Detaliul apare într-un articol de pe aradvaros.com semnat de Péter Puskel.</p>
<p>Primăria veche fusese ridicată în 1770 și avea deja o istorie grea. În 1849 s-a ținut aici ultima ședință a guvernului lui Kossuth, iar clădirea a fost demolată în 1880, după ce cea nouă prinsese contur. Mai devreme, încă din secolul al XVII-lea, primăria stătuse în Piața Avram Iancu.</p>
<p>Mutarea a urmat deplasarea centrului. Orașul crescea spre cartierele noi, iar administrația s-a mutat după el, spre actualul Bulevard al Revoluției, unde clădirea se află la numărul 75. Din acest motiv primăria nouă a fost gândită ca o clădire care să se vadă, nu ca un sediu ascuns într-o piață veche.</p>
<p>Clădirea a mai trecut prin două momente pe care arădenii le țin minte. În mai 1919 administrația românească s-a instalat în ea, iar în decembrie 1989 revoluția la Arad a început în piața din fața primăriei, unde s-au tras primele focuri. De aceea locul are o încărcătură care depășește arhitectura, chiar dacă fațada pare liniștită.</p>
<h2>Cine a proiectat Palatul Administrativ și în ce stil</h2>
<p>Clădirea Primăriei Arad, numită și Palatul Administrativ, este în stil neorenascentist și poartă două semnături. Proiectul câștigător al concursului aparține arhitectului maghiar <strong>Lechner Ödön</strong> din Budapesta, iar versiunea ridicată în realitate îi aparține arădeanului Pekár Ferenc, care a simplificat planurile și a condus lucrările.</p>
<p>La concurs s-au înscris 17 proiecte. Costurile au crescut, iar planul lui Lechner nu a mai putut fi construit așa cum fusese gândit. Pekár a renunțat la unele elemente și a dus construcția la capăt. Lucrările au început în 1872, clădirea a fost gata în 1874, iar turnul și sala festivă au fost inaugurate la 10 ianuarie 1877. Wikipedia dă aceeași poveste, cu formula „construit între 1872 și 1876, inaugurat în 1877”.</p>
<p>Neorenașterea reia în secolul XIX formele Renașterii. Asta înseamnă ferestre bine proporționate, ornamente în relief și simetrie. Aici se adaugă un model luat din Flandra, adică primăriile cu turn înalt în centru, care arătau mândria unui oraș. Planul clădirii are formă de U în jurul unei curți interioare, iar turnul central, cu secțiune prismatică, amintește de acele primării flamande. Ornamentele se inspiră tot din Renașterea flamandă.</p>
<p>Stilul se recunoaște ușor de pe trotuar. Turnul stă în axa clădirii, aripile se așază echilibrat de o parte și de alta, iar fațada are ornamente în relief. Dacă te uiți la ritmul regulat al ferestrelor, vei vedea ordinea pe care o căutau constructorii în epocă.</p>
<p>Pe același bulevard se află și Palatul Cenad și Palatul Băncii Naționale, iar fosta clădire a Trezoreriei găzduiește acum Universitatea Aurel Vlaicu. Toate sunt impunătoare, așa că turiștii le încurcă uneori. Primăria o deosebești după turnul înalt cu ceas așezat chiar în mijloc.</p>
<h2>La ce a folosit turnul cu ceas de pe bulevard</h2>
<p>Turnul are <strong>54 de metri</strong> înălțime și este elementul care face clădirea recognoscibilă din depărtare. Ceasul lui este elvețian, adus din Elveția la scurt timp după inaugurare, în 1878, și funcționează și azi.</p>
<p>Turnul a avut de la început un rol practic. A găzduit un clopot de alarmă la incendii și un post de observație, iar un steag arăta direcția în care ardea. Practic, el era un fel de sistem de alarmă al orașului, într-o vreme în care nu existau sirene sau telefoane. Cine veghea sus vedea orașul de la înălțime și putea semnala unde trebuie să alerge pompierii.</p>
<p>Ceasul a început cu cadran pe trei fețe. Al patrulea cadran, cel dinspre Mureș, a fost adăugat mai târziu. Dacă te plimbi în jurul clădirii și privești turnul din unghiuri diferite, vei număra azi patru cadrane, iar diferența de vârstă dintre ele nu se vede cu ochiul liber.</p>
<p>Pentru o fotografie bună, cel mai simplu este să te așezi pe trotuarul de vizavi, de unde încap în același cadru turnul și fațada. Din fața intrării vezi doar baza, iar turnul iese din cadru. Pe bulevard poți merge încet în ambele direcții și vei găsi singur unghiul care ți se potrivește.</p>
<p>Pentru cei care trec zilnic prin zonă, ceasul a devenit un reper al zilei. Funcționează de peste 140 de ani, și mulți se uită la el înainte să se uite la telefon.</p>
<h2>Cum arată sala de consiliu și decorul interior</h2>
<p>Sala festivă de la etajul întâi se numește azi <strong>Sala Regele Ferdinand</strong>. Aici au loc ședințele consiliului local și evenimentele oficiale. Alături se află o sală mai mică de ședințe, folosită pentru întâlniri mai restrânse.</p>
<p>Decorul sălii a fost refăcut la restaurarea din 2012-2014, care a readus ornamentația originală. Printre elementele revenite se numără vechea stemă a orașului, ornamentele în stuc, un decor modelat în ipsos, și intarsiile din lemn, adică mici inserții decorative. Ele arată cât de mult conta prestigiul civic în epoca în care s-a construit clădirea.</p>
<p>Drumul spre etaj trece pe lângă vitralii din sticlă de Murano, realizate de artistul arădean Sever Frențiu. Ele înfățișează cele patru anotimpuri și luminează scara spre etajul întâi. Sunt o adăugare mai nouă, dar se potrivesc cu rigoarea clasică a fațadei.</p>
<p>Lângă holul de intrare sunt portrete în ulei ale regelui Ferdinand și reginei Maria. În hol sunt expuse și portretele celor mai importanți primari ai Aradului. Interiorul spune astfel istoria orașului prin chipuri, cum se întâmplă în multe clădiri administrative din Europa Centrală.</p>
<p>Fiind sediu de instituție în funcțiune, accesul în interior se stabilește cu instituția, iar condițiile nu pot fi presupuse. Pentru turiști, exteriorul și holul văzut din ușă rămân varianta sigură.</p>
<h2>Ce instituții lucrează azi în Palatul Administrativ</h2>
<p>Azi clădirea găzduiește Primăria municipiului Arad și Instituția Prefectului județului Arad. Consiliul local își ține ședințele în Sala Regele Ferdinand, așa că deciziile orașului se iau chiar în clădirea pe care o vezi de pe bulevard.</p>
<p>Funcția de sediu al administrației s-a păstrat de când a fost construită clădirea. S-au schimbat doar autoritățile care au lucrat în ea, de la administrația orășenească din vremea monarhiei până la administrația românească instalată în 1919. Prefectura s-a alăturat primăriei în același imobil.</p>
<p>Pentru un demers la ghișeu, programul și serviciile disponibile se găsesc pe site-ul oficial al Primăriei Municipiului Arad. Informațiile de acolo se schimbă, așa că nu merită reținute din altă parte.</p>
<p>Un turist poate vedea cel mai mult din exterior. Poate privi fațada de pe trotuarul de vizavi, poate fotografia turnul și poate continua plimbarea pe bulevard, pe lângă Palatul Cenad și clădirea Băncii Naționale. Piața din fața clădirii merită o oprire în plus, fiindcă aici a început revoluția la Arad.</p>
<p>Când trece data viitoare pe Bulevardul Revoluției, arădeanul care o știa doar ca pe un punct de reper de pe drumul spre serviciu o va vedea altfel. Ceasul din turn merge din 1878, la 54 de metri înălțime, iar cadranele lui privesc spre aceeași piață unde s-au tras primele focuri în 1989.</p>
<p>Clădirea Primăriei Arad a trecut prin două proiecte, două semnături și mai multe regimuri, dar a rămas locul în care orașul își ia deciziile. Merită să ridici privirea spre turn măcar o dată, înainte să intri în fluxul zilei.</p>
<p><small>Imagine reprezentativă: <a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Palatul_Administrativ_din_Arad_(2023).jpg">Fotografie de Chainwit.</a>, Wikimedia Commons, <a href="https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/">CC BY-SA 4.0</a>. Conversie în WebP.</small></p>
<p>Articolul <a href="https://adriandinarad.ro/2026/cladirea-primariei-arad/">Clădirea Primăriei Arad și povestea ei. Cum a ajuns Palatul Administrativ simbolul orașului</a> apare prima dată în <a href="https://adriandinarad.ro">Adrian&#039;s Blog</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://adriandinarad.ro/2026/cladirea-primariei-arad/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
